Celebritati

40 de ani de la momentul în care Nadia Comăneci a obţinut prima notă de 10

Nadia-Comaneci

Astăzi se împlinesc 40 de ani de la momentul în care Nadia Comăneci a obţinut prima notă de 10 din istoria olimpică a gimnasticii, la Montréal, în Canada, după prestaţia perfectă de la paralele, conform Adevărul. Afişajul nici nu era programat să arate nota maximă, aşa că pe ecran a apărut 1.00.

În cartea sa „Nadia”, Ioan Chirilă a descris cele 20 de secunde rămase antologice. „Nadia s-a pregătit de atac. Pare încruntată. Şi-a ţuguiat buzele. (Un copil îmbufnat.) Atacul se produce pe neaşteptate. Bara, curăţată tot de Mariana, tresaltă. I se aud încheieturile. Duelul e aprig. Paralele nu vor să cedeze. Un ochi atent le-ar putea surprinde vibraţiile aspre. Nadia ajunge în vârf. Echilibru perfect. Coboară rapid, într-o volută, evitând şocul cu paralele, care par să pândească cea mai mică deviere, pentru a frânge elanul cutezătoarei. Părul fetei arde vâlvătăi, scăpat din strânsoarea codiţei de cal. Marta priveşte cu admiraţie, ca şi cum nu ar fi în cauză, looping-urile acestui mic avion cu reacţie. Károlyi a şi parcurs mental tot exerciţiul. Aşteaptă, fără respiraţie, aterizarea. (Pentru că aterizarea e singura care mai poate ciunti acest exerciţiu de geometrie pură, cu intrări şi ieşiri din orbită calculate până în umbra secundelor.) Zbor final! Stop!! Urale!!! nadia-comaneci-prima-nota-10

Performanţele Nadiei Comăneci i-au adus o mare popularitate şi în ţară, unde fabrica de păpuşi de la Arad a lansat păpuşa „Nadia”, care a avut un mare succes în epocă. De asemenea, la revenirea de la Montréal, autorităţile comuniste au organizat un mare spectacol la Sala Polivalentă, unde Nadia Comăneci a fost felicitată personal de Nicolae Ceauşescu şi declarată „Erou al muncii socialiste”, cel mai tânăr român care a primit această distincţie. Drept recompensă, Nadia Comăneci a primit 100.000 de lei şi o maşină Dacia.

Anca Grigoraş, o gimnastă cu patru ani mai mare decât Nadia Comăneci, care făcuse parte şi din lotul deplasat de România la Jocurile Olimpice de la München, din 1972, a fost martor ocular la evenimentul din 18 iulie 1976.

„Prima notă de 10 a fost un moment unic. Când eşti martorul unui asemenea eveniment, simţi că nu ai trăit degeaba în viaţă. Toţi ne aşteptam la o notă mare. Nadia făcuse perfect exerciţiul de la paralele. Îmi amintesc că era o linişte perfectă în sală, erau 18.000 de spectatori, dar nu se auzeau decât bliţurile fotografilor. Parcă, nu ştiu, exista o presimţire că urma să se întâmple ceva. Când a apărut nota 1.00, a fost întâi un murmur, apoi au început aplauzele. Nadia s-a întors de câteva ori să salute publicul, dar aplauzele o chemau încontinuu. Nu se mai pomenise aşa ceva în gimnastică până atunci, manifestările de bucurie erau mai limitate. Trebuia să te comporţi ca o domnişoară, să te prezinţi, făceai exerciţiul, te înclinai uşor la final şi asta era. Nadia însă ieşise din orice tipar”, a povestit actuala antrenoare federală.

loading...
To Top

Distribuiti

Daca ti-a placut acest articol, da-i share , pentru ca si prietenii tai sa citeasca

Shares