News

Ce spun analiștii și sociologii de prezența la alegerile parlamentare. Partidele care au de pierdut

alegeri_parlamentare-2012

Analiștii politici sunt de părere că prezența alegătorilor români la urne în ziua de 11 decembrie se va menține, ca și la scrutinul legislativ precedent, la un procent de 40%-50%, potrivit Agerpres.

Bogdan Ficeac crede că fixarea procentului de prezență în jurul a 40-50% se datorează faptului că „în general, clasa politică a dezamăgit”. „Prezența, probabil, va fi sub sau apropiată de 50%, ca de obicei. Nu cred că va fi o miză foarte mare în aceste alegeri pentru că, în general, clasa politică a dezamăgit, iar cei care au apărut nou pe scena politică încă nu au convins”, afirmă Ficeac.

Alfred Bulai vede o posibilă explicație pentru acest procent de prezență în faptul că românii și-au pierdut interesul pentru alegerile parlamentare. El susține că electorii preferă, mai degrabă, să își exprime părerea prin vot când vine vorba de alegerea șefului statului sau de rezolvarea problemelor comunităților locale.

Barbu Mateescu nu exclude „probabilitatea de a se ajunge la cote semnificativ mai înalte” în privința prezenței românilor la urne, iar Marius Pieleanu spune că, deși în prezent participarea este cotată „undeva la 40%”, este posibil ca aceasta „să crească sau să scadă în funcție de cum vor evolua lucrurile în campania electorală”. „Dacă în campania electorală nu vor apărea ‘surprize de noiembrie’, prezența la urne va rămâne asemănătoare alegerilor legislative precedente”, susține și Cristian Pîrvulescu.

Radu Magdin atrage atenția că miza clasei politice ar trebui să o reprezinte electorii indeciși fiindcă „această majoritate tăcută poate avea capacitatea de a răsturna toate predicțiile sociologice, atunci când există o motivație destul de puternică”.

Revenirea la votul pe liste în defavoarea sistemul uninominal reprezintă pentru Radu Magdin o întoarcere „la disciplina marilor partide și la o competiție a mașinilor de vot”, iar Barbu Mateescu susține că „brand-ul partidului va conta mai mult decât candidații”.

Și Marius Pieleanu spune că „se va vota mai degrabă politic”, dezavantajați fiind candidații independenți și partidele mici. „Dacă până acum șanse aveau și independenți sau persoane care ar fi candidat pe listele unor partide mici, dar care însemnau ceva pentru comunitatea locală, astăzi, când vorbim, vor fi favorizate în primul rând partidele mari, cu bazine electorale omogen distribuite la nivel național și cu o rețea electorală bine pusă la punct. Cei mai defavorizați, în mod evident, vor fi cei care candidează ca independenți sau partidele mici și fără structură electorală”, opinează Pieleanu. Cristian Pîrvulescu subliniază că „modul de distribuție a mandatelor nu se schimbă” prin revenirea la votul pe liste.

Radu Magdin explică faptul că actuala legislație obligă partidele politice să aibă același plafon de cheltuieli și interzice multe dintre practicile de comunicare clasice, folosite până acum — afișaj stradal, flyering, cadouri inscripționate, „forțând candidații să devină mult mai creativi în abordarea electorală și trasând o linie egală de start între toți cei înscriși pentru fotoliul de senator sau deputat, indiferent de partidul sau alianța din care fac parte, independenți sau nu”.

În ce privește actuala legislație electorală, analiștii cred că aceasta ar putea determina formațiunile politice să se orienteze spre spațiul online sau spre campania door-to-door pentru a-și distribui mesajele la nivelul bazinului electoral.

„E foarte posibil să se repete situația de la locale, având în vedere că e un control ceva mai strict referitor la finanțarea campaniilor electorale. Și atunci, respectivele modalități sunt mai ieftine, mai accesibile”, crede Bogdan Ficeac.

Marius Pieleanu atrage atenția asupra faptului că, în mediul rural, campania online nu a înregistrat în trecut vreun succes.

„Cu siguranță campania door-to-door va fi folosită în continuare. În comunitățile mari, de tip urban, campania online va avea un impact. În comunitățile rurale, campania online, ca și până acum, are un impact aproape spre zero. Probabil că lucrurile se vor tranșa, ca de obicei, în fața televizorului, în spațiile de audiență mari, la principalele canale de televiziune”, spune analistul. Pentru Radu Magdin, campania door-to-door este „coloana vertebrală a oricărei campanii electorale sănătoase”. El estimează că cei care vor face cel mai mult door-to-door în această campanie vor fi „candidații pe locurile aproape eligibile, unde se duce bătălia de 1-2 procente în plus”.

„Din punct de vedere al campaniilor online, această tactică va deveni din ce în ce mai pregnantă datorită capacității mari de propagare a mesajului, foarte targetat. Din păcate, în acest moment, online-ul românesc este foarte acid, însă, cu timpul, publicurile țintă vor deveni mult mai atente și mai informate în ceea ce privește candidatul politic”, adaugă Magdin.

Alfred Bulai consideră că, prin structurile locale, candidații vor trebui să discute cu cetățenii în încercarea de a-i atrage la vot.

Totodată, Cristian Pîrvulescu susține că alegerile locale din vară au permis partidelor „să-și consolideze structura locală” și că „odată (re)confirmați, primarii vor deveni principalul mijloc de mobilizare a electoratului”. În ceea ce privește campania online, Pîrvulescu amintește un studiu publicat în anul 2015 de Robert Epstein care arată că „efectul manipulării de către motoarele de căutare (SEME — search engine manipulation effect) poate influența alegerile într-o manieră perversă”.

El adaugă că Epstein a atras atenția asupra faptului că algoritmii de căutare pot schimba cu ușurință preferințele de vot ale alegătorilor indeciși „cu de la 20% până la 80% în cazul unor grupuri demografice izolate”.

loading...
To Top

Distribuiti

Daca ti-a placut acest articol, da-i share , pentru ca si prietenii tai sa citeasca

Shares