News

Cum a reușit Iohannis să dea o PALMĂ întregului popor român. GAFA colosală a ieșit la iveală

Președintele României este sortit gafelor și a reușit în aceste zile să dea o palmă usturătoare românilor. Conducerea Forumului Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş îşi exprimă regretul că preşedintele Klaus Iohannis, care a efectuat săptămâna aceasta o vizită de lucru în Covasna şi Harghita, nu a alocat timp şi unei întâlniri cu reprezentanţii comunităţilor româneşti din această zonă, în care sunt minoritari din punct de vedere numeric.

În același timp, președintele a făcut baie de mulțime în secuime și le-a acordat o maximă importanță secuilor.Românii din zonele respective au spus că s-au simțit abandonați mai ales în condițiile în care sunt minoritari.

Liderul Forumului, prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop menţionează, într-un comunicat de presă că ar fi fost de ‘importanţă majoră’ ca preşedintele să fi fost informat şi să cunoască direct de la sursă ‘problemele grave, de discriminare etnică, de deznaţionalizare, (…) de epurare la care este supusă populaţia românească de către unele autorităţi şi lideri locali’.

‘Surprinzător, am fost complet ignoraţi, nu am primit niciun răspuns şi nici nu am fost primiţi de preşedintele României, într-o întâlnire separată. Mai mult chiar, nici în plenul întâlnirii, reprezentanţilor comunităţii româneşti nu li s-a permis să vorbească. S-a întâmplat chiar în prezenţa preşedintelui, care nu s-a sfiit să stea solemn în picioare când s-a intonat aşa – zisul imn secuiesc, care conţine texte prin care românii sunt priviţi de sus cu trufie nemeşească. Ne exprimăm regretul că preşedintele ales al tuturor românilor s-a lăsat manipulat de gazdele sale care revendică gălăgios, cu sfidătoare stăruinţă, drepturi ce ar proveni dintr -o istorie închipuită ce poartă reminescenţa vetustă a epocii feudale‘, se arată în documentul citat.

Reprezentantul Forumului Civic mai menţionează că, în urma vizitei preşedintelui Klaus Iohannis, ‘am rămas cu sentimentul abandonării, cu lipsa de preocupare în calendarul său public şi politic pentru soarta noastră’.

‘Ne pare rău de adevărul pe care îl constatăm: că, la rândul său, preşedintele României nu doreşte să ştie de existenţa şi necazurile noastre, ale românilor, numeric minoritari în zonă şi pe cale de dispariţie în unele localităţi, după ce, în continuitatea noastră multimilenară, ne-am purtat destinul printre aceşti munţi, am ţinut trează lumina civilizaţiei prin tradiţiile ce le avem ca popor statornic şi creştin. Ar fi fost un prilej potrivit pentru un dialog constructiv, chiar istoric, cu efecte benefice pentru toţi locuitorii judeţelor vizitate şi un semnal pentru autorităţile locale de a păşi spre normalitate (…)

Chiar dacă statistic contăm electoral mai puţin, avem şi noi dreptul la respect şi tratament egal din partea preşedintelui, regretăm că s-a pierdut prilejul de a o face. În orizontul nostru de aşteptare am fi dorit să se risipească sentimentul coincidenţelor post-decembriste de până acum, în care noi românii de aici, am fost spectatori nevinovaţi la defilarea unei galerii triste a multora dintre demnitarii care în loc să ne reprezinte cu adevărat în forurile ţării ne-au trădat, ne-au ignorat, deseori am fost daţi uitării, deşi existăm şi mai suntem încă pe aceste meleaguri’, afirmă liderul Forumului Civic.

Referindu-se la modul în care s-a desfăşurat vizita şefului statului, preşedintele Forumului a opinat că organizatorii, respectiv reprezentanţii ‘puterii locale au creat aparenţa oficializării şi autentificării marcării teritoriale simbolice a unui ţinut inexistent, rupt de teritoriul României, prin cele două momente controversate, al intonării imnului şi oferirii steagului secuiesc, amintind de momente istorice dramatice pentru români’.

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, ce reuneşte aproape 40 de organizaţii nonguvernamentale, a fost fondat în anul 2005 de un grup de intelectuali, cu binecuvântarea actualului mitropolit al Banatului, Ioan, cu scopul de a contribui la păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale a românilor din cele trei judeţe.

To Top