News

Mesajul unei judecătoare pentru Iohannis: Domnule Președinte, și dvs. trebuie să respectați independența magistraților!

O judecătoare i-a  transmis preşedintelui Klaus Iohannis o scrisoare deschisă în care îl acuză că nu respectă independenţa magistraţilor. Totul a pornit de la declarația șefului statului, de săptămâna trecută, de la sediul CSM, în care le-a cerut oamenilor legii să-și spună cu voce tare opiniile referitoare la independența Justiției și statul de drept.

Potrivit B1, Lăcrămioara Axinte, preşedinte al Sectiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Tribunalului Botoşani, a analizat discursul lui Iohannis şi a extras elementele care ar dovedi că preşedintele se face vinovat de faptele de care îi acuză pe alţi politicieni.

„Domnule Președinte Klaus Iohannis, pentru că ați cerut ,  în ședința de constituire a noului Consiliu Superior al  Magistraturii,  ca judecătorii și procurorii să-și spună cu voce tare opiniile referitoare la independența Justiției și statul de drept, vă rog să-mi permiteți să-mi exprim opinia referitor la alocuțiunea susținută de dvs. cu acest prilej.

Domnule Președinte, judecătorilor și procurorilor le este interzis să fie „loiali” vreunei  instituții publice, ei trebuie să fie loiali doar Constituției și legilor țării.

Pentru că art. 80 alin. 2 din Constituția României vă obligă să vegheați la respectarea Constituției și la buna funcționare a autoritățior publice, în contextul actual în care: nu a fost verificată veridicitatea afirmațiilor generalului Dumitru Dumbravă, referitor la câmpul tactic din Justiție, nu s-a clarificat dacă există în instanțe și parchete ofițeri acoperiți sau colaboratori ai serviciilor de informații,  dar și al dezvăluirilor de presă referitoare la instrumentarea unor dosare penale la comandă și la modalitatea de obținere a  unei funcții de vârf în sistemul judiciar, afirmațiile dvs. că „Sistemul judiciar singur nu are cum să-și păstreze independența. Întregul aparat de stat, toate instituțiile statului, trebuie nu doar să conștientizeze importanța acestui lucru, ci să se implice activ pentru a sprijini sistemul judiciar în a rămâne independent” pot fi caracterizate ca declarații inadecvate sau  ca o binecuvântare dată unei instituții din afara sistemului judiciar, mai precis Serviciul Român de Informații, de a se amesteca în treburile Justiției.

            Domnule Președinte, despre ce fel de colaborare loială între înstituțiile statului vorbiți dvs.? Ați vrut cumva să sugerați că instanțele de judecată trebuie să colaboreze loial cu parchetele sau cu serviciile de informații? Că instanțele trebuie să colaboreze cu alte instituții publice, care sunt părți în dosarele aflate pe rol?

   Domnule Președinte, pe rolul instanțelor din România sunt sute de mii de dosare în care instituții publice au calitatea de reclamant sau pârât. Judecătorii trebuie să fie imparțiali, să pronunțe hotărârile doar pe baza probelor aflate la dosarul cauzei și a dispozițiilor legale aplicabile, nu pot fi “colaboratori” ai vreuneia dintre părțile din dosar.

            Art. 4 alin.1 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor prevede expres că: “Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora”, iar art. 34 alin. 1 din aceeași lege prevede că, înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorii şi procurorii depun următorul jurământ: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”

            Domnule Președinte, judecătorii și procurorii sunt obligați să aplice legea în mod egal, indiferent de apartenența politică sau convingerea politică a persoanelor care se află în fața lor.

            Judecătorii și procurorii nu pot face parte din partide sau formațiuni politice,  interdicție prevăzută la art.40 alin. 3 din  Constituția României, nu  au voie  să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic și sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice, interdicții prevăzute  în art.9 din  Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

             Cu toate acestea, alocuțiunea dvs. a avut un caracter politic, prin exprimarea opiniei că alegerea anumitor politicieni în funcții de demnitate în Parlamentul României ar reprezenta „circumstanțe îngrijorătoare”, dar și referirea la numărul mare de voturi obținute la alegerile parlamentare de anumiți politicieni,astfel încât locul în care ați ales să vă exprimați convingerile politice, ședința Consiliului Superior al Magistraturii, nu a fost locul potrivit

            Domnule Președinte,  judecătorii și procurorii nu reprezintă autoritatea legiuitoare, ci se constituie în autoritatea judecătorească.

            Potrivit art. 61 alin. 1 din Constituția României „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”, iar potrivit art.124 alin. 1 și 126 alin. 1  Justiția se înfăptuiește în numele legii prin Inalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe prevăzute de lege.

            Statul Român este organizat  „potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale” (art. 4 alin. 4 din Constituție), astfel că partea din alocuțiune referitoare la o eventuală intenție de legiferare și-a greșit de asemenea locul.

            Domnule Președinte, obligația de a respecta independența Justiției privește pe orice persoană fizică sau juridică, fără nicio excepție.

             În alocuțiunea dvs. ați afirmat că politicienii „încearcă să acapareze tot”, iar „uneori apare o nevoie excesivă de putere” și că trebuie să refuzăm imixtiunea politicului în justiție.

            Dacă dvs. sunteți politician, pentru că în urma unor alegeri politice ați fost ales Președintele României, atunci referirea explicită  la cauze penale nesoluționate definitiv, folosind avertizarea că nu acceptați ca judecătorii și procurorii să-și vadă de treabă: „Sunt politicieni care au impresia că ce dacă au dosar penal, sau sunt trimişi în judecată, sau sunt condamnaţi, că ei de fapt sunt băieții buni, că au luat multe voturi, iar dumneavoastră să vă vedeţi de treabă. Aşa ceva nu accept!”,  nu se încadrează în nevoia excesivă de putere a politicianului? Nu este o imixtiune a unui politician în dosare penale nesoluționate definitiv? Nu este o încercare de a implica judecătorii și procurorii în lupta politică?

            Domnule Președinte, și dvs. trebuie să respectați independența judecătorilor și procurorilor!, a scris judecătoarea pe blogul său.

To Top

Distribuiti

Daca ti-a placut acest articol, da-i share , pentru ca si prietenii tai sa citeasca

Shares