News

Scandalul continuă! CSM, despre „Declaraţia comună”: Criticarea acestui document este…

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), arată, într-un comunicat de presă, că „Declaraţia comună” semnată, în paralel, de CSM, ICCJ şi PG, nu a fost contestată printr-o procedură legală, motiv pentru care criticarea ulterioară a demersului este „excesivă, dacă nu chiar incorectă”.

„Hotărârea în cauză a fost adoptată de CSM în mandatul anterior, însă, atâta vreme cât niciunul din actualii membri ai Consiliului nu a pus în discuţie o posibilă modificare sau revocare a acesteia şi nici nu a fost valorificată vreo procedură legală de contestare a hotărârii menţionate, apreciem ca excesivă, dacă nu chiar incorectă, criticarea ulterioară a demersului actualei conduceri de a pune în aplicare prevederile acesteia, nimeni – şi mai ales membrii CSM – neputându-se prevala de necunoaşterea conţinutului său”, conform documentului citate.

Sursa menţionată arată că intervenţia critică exprimată public de către un membru ales al Consiliului, la un moment ulterior finalizării procedurii de semnare a Declaraţiei, este contrară poziţiei exprimată şi acceptată în cadrul sedinţei Comisiei nr. 1 – Legislaţie şi cooperare interinstituţională din data de 25 mai, în condiţiile în care niciunul dintre membrii Consiliului nu a exprimat sau depus vreun document conţinând obiecţiuni sau opinii critice din partea sa pe această temă.

„Consiliul Superior al Magistraturii se delimitează de demersurile individuale generatoare de confuzii – atât la nivel mediatic, cât şi institutional – privind exercitarea prerogativelor asociate calităţii de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, se precizează în comunicatul de presă.

Reacţia CSM vine după ce membrii Centrului de Resurse Juridice (CRJ), dar şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), au criticat semnarea Declaraţiei comune, semnată de ICCJ, CSM şi Parchetul General, privind lupta împotriva corupţiei.

CRJ susţine că „sistemul judiciar, în general, şi instanţele judecătoreşti, în particular, nu luptă pentru ori împotriva a ceva. Este ca şi cum justiţia îşi selectează cauzele ca fiind mai mult sau mai puţin importante. Lupta, precum şi mânia proletară au apus, dar se pare că filonul acestui tip de gândire a tranzitat cu succes subţirea graniţă a anului 1989”.

De asemenea, CRJ face referire pe prevederile legii fundamentale, din care reiese că justiţia „nu este selectivă, nu aderă la nimic, nu dă declaraţii triumfaliste, iar judecătorii nu se parteneriază cu nimeni pentru că nu ar mai fi independenţi”.

Conform AMR, prin Declaraţia comună CSM, ICCJ, Parchetul General se continuă „tradiţia surprizelor negative pentru sistemul judiciar” venite în perioada vacanţei judecătoreşti.

To Top