News

Sorina Matei ii arata lui Iohannis ce il asteapta daca nu semneaza revocarea

Presedintele Klaus Iohannis nu se poate ascunde la nesfarsit de situatia in care se afla si nici de cetatenii care ii cer respectarea Constitutiei. Acesta trebuie sa respecte decizia CCR si sa semneze decretul de revocare a sefei DNA, Laura Codruta Kovesi. Jurnalista Sorina Matei a oferit pe blogul personal (cititi acolo pe larg) precedente din alte state si cum s-a rezolvat situatia cand un presedinte s-a crezut mai presus de lege.

loading...

„PRECEDENTE CONSTITUŢIONALE: Regele Belgiei, Preşedintele Lituaniei şi Preşedintele R.Moldova- trei situaţii în care şefului de stat i s-a luat exercitarea unei sau mai multor atribuţii de preşedinte, prin definirea funcţională a sintagmei “imposibilitate temporară”, aflată şi în Constituţia României, şi s-a instituit mecanismul de interimat al funcţiei pentru restabilirea ordinii constituţionale.

Ce se întâmplă când şeful de stat nu doreşte, din diferite motive, obiective sau subiectivesă-şi exercite atribuţiile constituţionale obligatorii, refuzând să semneze un act, un decret sau să promulge o lege? De-a lungul timpului, mai multe state, cu regimuri diferite s-au confruntat cu această situaţie excepţională de blocaj, arată jurisprudenţa comparată internaţională în materie.

loading...

În 1990, Regele Baudouin I al Belgiei a fost îndepărtat pentru o zi din scaun iar Guvernul a promulgat legea avortului pe care regele refuza să o semneze din “motive de conştiinţă”, declarând “imposibilitatea regelui de a domni” şi, după 159 de ani, a extins imposibilitatea fizică de a domni, dorită iniţial de constituant, într-o imposibilitate şi de altă natură.

Lituania, o republică parlamentară, în care preşedintele este ales prin vot direct, în 1992, a introdus explicit în Constituţie, posibilitatea că dacă şeful de stat nu promulgă o lege, aceasta să fie promulgată oficial de către Preşedintele Parlamentului.

Folosindu-se de aceste precedente constituţionale, în toamna anului trecut, Republica Moldova, ca să deblocheze o situaţie excepţională de blocaj între preşedinte şi Guvern şi preşedinte şi Parlament, şi ca să evite suspendarea din funcţie şi referendumul de demitere a preşedintelui republicii, după ce acesta a refuzat să semneze decrete, să promulge legi, să respecte şi să aplice deciziile Curţii Constituţionale, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a definit aceeaşi “imposibilitate temporară” a preşedintelui republicii de a-şi exercita atribuţiile constituţionale, instituind mecanismul de interimat al funcţieipentru restabilirea ordinii constituţionale în ţară.

Astfel, Igor Dodon, preşedintele ales al Republicii Moldova, a fost suspendat temporar din atribuţie de trei ori, ultima oară la începutul acestui an, în Parlament depunându-se chiar un proiect de lege cu sancţiuni inclusiv cu închisoarea pentru demnitarii care nu respectă hotărârile Curţii Constituţionale.

Curtea Constituţională a României, de 26 de ani, în toată jurisprudenţa sa, nu a definit până acum “imposibilitatea temporară” a preşedintelui a-şi exercita atribuţiile constituţionale, nu a separat şi delimitatfuncţional, conceptele constituţionale de “imposibilitate temporară”/“imposibiliate definitivă”, însă Curtea Constituţională a Republicii Moldova a definit mecanismul de interimat al funcţiei pentru restabilirea ordinii constituţionale, folosindu-se de argumente şi articolele Constituţiei care se regăsesc şi în Constituţia României”, noteaza Sorina Matei pe blog.

loading...