ALERTĂ / Ion Iliescu, urmărit penal în Dosarul Mineriadei din iunie 1990

Ion Iliescu şi Petre Roman au fost inculpaţi în Dosarul Mineriadei, a anunţat, vineri, Parchetul General. În acelaşi dosar sunt urmăriţi penal şi Miron Cozma şi Adrian Sârbu.

Ion Iliescu este urmărit penal în Dosarul Mineriadei din iunie 1990. Fostul președinte este acuzat pentru infracțiuni contra umanității pentru evenimentele din 13-15 iunie. Mineriada a fost soldată cu decesul a patru persoane, rănirea prin împușcare a altor trei, precum și vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane.

“În cauza cunoscută generic sub denumirea “mineriara 13-15 1990”, procurorii militari ai secției Parchetelor Militare de pe lângă ÎCCJ au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, sub aspectul săvârșirii de infracțiunii contra umanității, față de inculpații Ion Iliescu, la data respectivă președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României”

COMUNICAT

Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

În cauza cunoscută generic sub denumirea „Mineriada 13 – 15 iunie 1990”, procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, prin ordonanța din data de 23 decembrie 2016, punerea în mişcare a acţiunii penale, sub aspectul săvârşirii de infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1, lit a, g și j din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, faţă de inculpaţii:

– ILIESCU ION, la data săvârșirii faptelor, președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României;

– ROMAN PETRE, la data săvârșirii faptelor, prim-ministru al Guvernului  interimar al României;

– VOICULESCU GELU VOICAN, la data săvârșirii faptelor, viceprim-ministru al guvernului interimar al României;

– NICOLAE DUMITRU, la data săvârșirii faptelor, prim-vicepreședinte al Frontului Salvării Naționale;

– MĂGUREANU VIRGIL, la data săvârșirii faptelor, director al Serviciului Român de Informații;

– general (rez.) FLORESCU MUGUREL CRISTIAN, la data săvârșirii faptelor, adjunct al procurorului general al României și șef al Direcției Procuraturilor Militare.

Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele:

În perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpaţii au decis, organizat și coordonat un atac generalizat și sistematic, lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității din București, precum și a populației municipiului București, atac în care au implicat participarea forțelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și a unui număr de peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării, atac ce a avut următoarele consecințe:

1. uciderea prin împușcare a 4 persoane şi rănirea prin împușcare a 3 persoane, fapte ce constituie 7 acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. a din C.p.;

2. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1269 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. g din C.p.;

3. privarea de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1242 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. j din C.p..

De asemenea, în aceeaşi cauză, s-a dispus punerea în mișcarea acțiunii penale sub aspectul săvârşirii de infracțiuni contra umanității în forma prev. de art. 439 alin. 1, lit.  g și j din Codul penal, față de următorii inculpaţi:

– amiral (rez.) DUMITRESCU EMIL, la data săvârșirii faptelor, membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și șef al Direcției Generale de Cultură, Presă și Sport din cadrul Ministerului de Interne;

– IONESCU CAZEMIR BENEDICT, la data săvârșirii faptelor, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională;

– SÂRBU ADRIAN, la data săvârșirii faptelor, șef de cabinet și consilier al primului ministru;

– COZMA MIRON, la data săvârșirii faptelor, președinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”;

– DRELLA MATEI, la data săvârșirii faptelor, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni;

– BURLEC PLĂIEȘ CORNEL, la data săvârșirii faptelor, ministru adjunct la Ministerul Minelor;

– general (rez.)DOBRINOIU VASILE, la data săvârșirii faptelor, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne;

– general (rez.) PETER PETRE, la data săvârșirii faptelor, comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne.

Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele:  în perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpaţii  au aderat la atacul generalizat și sistematic lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității din București, precum și a populației Bucureștiului, atac în care a fost  implicată participarea forțelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și a unui număr de peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării și a avut  următoarele consecințe:

1. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1269 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. g din C.p.;

2. privarea de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1242 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. j din C.p.;

În cauză, urmărirea penală se efectuează, în continuare, față de alți 18 suspecți, sub aspectul săvârșirii acelorași infracțiuni de crime  împotriva umanității, prev. de art. 439 alin. 1 lit a, g și j din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

 Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Dosarul Revoluţiei / Urmează arestarea lui Ion Iliescu – presă

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie condus de Procurorul GeneralAugustin Lazar a anuntat, miercuri 2 noiembrie 2016, extinderea urmaririi penale in dosarul Revolutiei, sub aspectul infractiunii contra umanitatii.

Potrivit luju.ro, chiar daca extinderea urmaririi penale a fost dispusa deocamdata „in rem”, solutia este o premiera de bun augur, fiind pentru prima data dupa aproape 27 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 cand Sectia Parchetelor Militare din PICCJ spune adevarul despre crimele regimului instaurat de fostul lider FSNIon Iliescu (foto stanga, alaturi de Petre Roman, la randul sau implicat in evenimentele din decembrie 1989).

Nu este exclus ca in viitorul apropiat procurorii militari sa extinda ancheta „in personam”, asupra persoanei liderului FSN Ion Iliescu si a acolitilor sai, caz in care am putea asista chiar si la arestari in dosarul Revolutiei.

Amintim ca pentru tergiversarea acestei cauze la Sectia Parchetelor Militare condusa pana in urma cu cateva luni de vestitul general Ion Vasilache, supranumit „groparul dosarelor Revolutiei”, statul roman a incasat condamnari pe banda rulanta la CEDO, sumele platite (inclusiv din buzunarele urmasilor celor peste 1.200 de eroi martiri) depasind 2,5 milioane euro.

Nu o data, procurorii militari subordonati lui Ion Vasilache au invocat in succesiunea de ordonante de clasare asa-zisa prescriere a faptelor regimului FSN-Iliescu, in ciuda hotararilor Curtii de la Strasbourg care subliniau tocmai contrariul. Iata insa ca, dupa ani de zile, aceeasi Sectie a Parchetelor Militare din PICCJ admite sintagma „infractiuni contra umanitatii”, recunoscand caracterul imprescriptibil al atrocitatilor savarsite de regimul FSN-Iliescu in scopul consolidarii puterii. Atrocitati savarsite in special in zilele de 22-25 decembrie 1989, cu scopul crearii haosului necesar pentru a justifica asasinarea dictatorului Nicoale Ceausescu in Sfanta zi de Craciun.

Interesant este ca insusi Parchetul General subliniaza in comunicat decesele de dupa 22 decembrie 1989 (ziua in care Ceausescu a fugit, decoland cu elicopterul de pe cladirea Comitetului Central al PCR), decese denumite generic de istorici „mortii lui Iliescu”.

Încă o condamnare la CEDO în Dosarul Revoluţiei

România a fost condamnată din nou la CEDO, pentru Dosarul Revoluţiei. Ţara noastră trebuie să plătească despăgubiri de 15.000 de euro către 17 persoane, rude ale celor care au participat la Revoluţia din ’89.

CEDO precizează că în aceast dosar ancheta a fost superficială şi a decis ca fiecare reclamant din dosar să primească o despăgubire în valoare de 15.000 de euro.20-dec-1989-romanian-revolution-1989-revolutia-romana-romanians1

Plângerea a fost făcută de către rudelor persoanelor care au murit în Bucureşti (15 persoane), Reşiţa (1 persoană) şi Braşov (1 perspană), în urma evenimentelor din perioada 17-30 decembrie. Fiecare dintre solicitanți au pretins 100.000 de euro, cu titlu de prejudiciu moral.square-timisoara-romania-romanian-revolution-1989-revolutia-romana

Judecătorii de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului spun că dosarul a fost investigat superficial, magistraţii hotărând ca statul român să-i despăgubească pe cei 17 reclamanţi cu câte 15 mii de euro.

„Faptele reclamaţiilor, așa cum au prezentat de părți, sunt similare cu cele din prezentate de Asociația „21 decembrie 1989″ și alții versul România (nr. 33810/07 și 18817/08, 12-41 24 mai 2011). Ele au același context istoric și se referă la aceeași procedură penală interne”, precizează CEDO.