Judecator: Kovesi sa priceapa ca armele se pot intoarce si asociatiile cu „agenturi” nu sunt mereu benefice

Judecatoarea Adina Daria Lupea de la Curtea de Apel Cluj s-a revoltat după ce Louis Freeh, avocatul lui Puiu Popoviciu, a avut o reacție dură la justiția din România privind condamnarea omului de afaceri.

”Nu ca o iubesc in mod special, dar totusi acest domn „profund dezamagit” cine e? Si cum isi permite? SI ce astepta? Sa picam pe spate?Adica e un soi de expert independent? Independent de cine?

„În iulie 2016, am fost repartizat să efectuez un raport independent al condamnării domnului Popoviciu în fața Curții de Apel din România. Am efectuat acest raport cu ajutorul unei echipe de procurori federali experimentați și foști agenți speciali ai FBI, printre care unul care vorbea fluent limba română.„”, a scris judecătoarea pe Facebook.

”Ar fi de ras, daca nu e de plans. Niste insi, cetateni straini, isi permit sa mature pe jos cu justitia din tara noastra, sa ne dea lectii, sa ne puna la zid. Din toate astea, sper ca si doamna Kovesi sa priceapa ca o cheama Lascu, ca armele se pot intoarce, ca nimic nu e vesnic si asociatiile cu „agenturi” nu sunt mereu benefice. Si mai vorbim sec dupa aia de „independenta” justitiei romane”, a adăugat aceasta.

Freeh a emis un comunicat în care afirmă că este „profund dezamăgit” de decizia Înaltei Curţi din România de a-l condamna pe omul de afaceri Puiu Popoviciu la 7 ani de închisoare, o sentinţa care „nu este susţinută nici de fapte nici de lege”.

„Sunt profund dezamăgit de recenta decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României cu privire la condamnarea penală a omului de afaceri român Gabriel Popoviciu și la sentința de șapte ani de închisoare. Această sentinţă şi condamnare nu este susținută nici de fapte, nici de lege.

În iulie 2016, am fost repartizat să efectuez un raport independent al condamnării domnului Popoviciu în fața Curții de Apel din România. Am efectuat acest raport cu ajutorul unei echipe de procurori federali experimentați și foști agenți speciali ai FBI, printre care unul care vorbea fluent limba română.

Echipa noastră a analizat temeinic dovezile prezentate împotriva domnului Popoviciu la proces, inclusiv documente și înregistrări clandestine ale conversațiilor sale. Această analiză a scos la iveală numeroase deficiențe de fapt și juridice în cazul împotriva domnului Popoviciu.

De exemplu, martorul principal al procuraturii, care a încercat în mod repetat, dar fără succes, să-l facă pe domnul Popoviciu să se incrimineze prin înregistrări secrete, a recunoscut în instanță că nu a fost mituit de domnul Popoviciu – presupusa mită, inclusiv două sticle de lichior și materiale corporative promoționale (cum ar fi un stilou, un notebook și calendare).

Fostul ministru al Educației, precum și alți martori, au mărturisit că terenul Băneasa nu a fost niciodată un bun public și, prin urmare, nu se poate susține acuzația legală de abuz de funcție. Multe alte deficiențe grave de fapt și de drept, incompatibile cu principiile fundamentale ale statului de drept, au fost, de asemenea, subliniate în raportul meu”, a mai scris avocatul lui Popoviciu în comunicat.

Tupeu MAXIM. Ultima măsură luată de DNA cu privire la înregistrările cu Kovesi

DNA anunţă că deschide un dosar penal după apariţia înregistrărilor în care Laura Kovesi vorbeşte despre instrumentarea dosarelor penale. DNA susţine că înregistrările nu sunt reale.

„Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au sesizat și Inspecția Judiciară, exprimându-și convingerea că în cadrul Inspecției Judiciare se pot efectua verificări, având în vedere că respectiva compilație de înregistrări a fost confecționată și utilizată în scopul evident de a crea o percepție falsă față de modul în care se desfășoară activitatea Direcției Naționale Anticorupție și în scopul de a slăbi capacitatea acesteia de a a-și îndeplini atribuțiile prevăzute de lege”, se precizează într-un comunicat al DNA.

Conform aceleiași surse, înregistrările audio difuzate de un post de televiziune în cursul serii de 18 iunie 2017, ce redau „presupuse afirmații” atribuite procurorului șef al DNA, nu sunt autentice, conținând fragmente realizate prin juxtapunere.

„Înregistrările respective nu sunt autentice, ele conțin o serie de fragmente realizate prin juxtapunere, menite a altera conținutul real al afirmațiilor enunțate de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție în diverse împrejurări, cum ar fi ședințe publice ori ședințe de lucru cu procurorii secțiilor operative. Între fragmentele care se aud pe înregistrări au fost intercalate o serie de sintagme care nu aparțin procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, dar și anumite expresii licențioase pe care nu le-a folosit și nu le folosește”, se arată în comunicat.

Potrivit DNA, printre fragmentele „vădit nereale” sunt următoarele: „Uncheșelu, știți ce-mi doresc: să ‘decapați’ instituțional în dosarul ăla cu casele și să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea”; „Dar altceva mă îngrijorează, că la ăștia cu dosarele vechi, fiecare știți ce aveți. Mă îngrijorează de ce nu-i înhățăm!”; „Eu după decizia Curții Constituționale mi-aș fi dorit să ieșim cu un dosar cu un ministru, că mă gândesc că totuși presăm. Sau, mă rog… ceva dosare importante”;”Iar colegii au dovedit că s-au depus documente în procesul legislativ și Curtea a venit și… aoleu, mânca-ți-aș gura… Pățesc că (…) de la Constanța…”.

DNA precizează că o parte dintre înregistrări par să fi fost făcute în contextul organizării a două ședințe de analiză, pe 30 martie 2017, la care au participat, separat, procurorii de la două secții operative din cadrul Structurii Centrale DNA, Secția de combatere a corupției și Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.

„Potrivit celor două procese verbale întocmite, în cadrul acelor ședințe, la care, alături de doamna Laura Codruța Kovesi, au participat și cei doi adjuncți ai Direcției Naționale Anticorupție, s-a discutat despre ‘operativitatea soluționării cauzelor, ritmicitatea în administrarea probelor, respectarea cu strictețe a normelor de procedură penală’. Totodată, doamna Laura Codruța Kovesi a cerut procurorilor cu funcții de conducere monitorizarea cauzelor mai vechi și verificarea cu regularitate a ritmicității în efectuarea urmăririi penale. Aceste aspecte țin de exercitarea firească și responsabilă de către procurorul șef a atribuțiilor sale manageriale prevăzute de Regulamentul de Ordine Interioară al Direcției Naționale Anticorupție”, se menționează în comunicat.

Teorie BOMBĂ. Scandalul din PSD este făcut pentru salvarea lui Kovesi. Cum se explică. Detaliile

Războiul Dragnea-Grindeanu atât de irațional gândit in termenii logicii imediate, poate fi foarte bine explicat  dacă îl privim ca pe o diversiune pusă la cale de sistem pentru a acoperi, pe cât posibil, scandalurile din jurul LCK.

A mai vorbit cineva, ieri, despre dezvăluirile gravissime ale generalului Iliescu făcute în fața comisiei parlamentare? Nu!

A mai comentat cineva, ieri, decizia cu consecințe spectaculoase a CCR  de a nu considera neconstituțională audierea unui magistrat de către o comisie parlamentară? Nu!

Cui folosește această deturnare a atenției publice de la două subiecte fierbinți, ambele cu ricoșeuri contondente în direcția LCK, spre războiul Dragnea – Grindeanu?

Este evident cui folosește: doamnei Kovesi și oculților care o susțin.

Sigur, retragerea sprijinului politic acordat de o coaliție unui premier, este un eveniment important. Doar că el vine și se așează într-o schemă clasică a diversionilor profesioniste: un scandal mare nu poate fi acoperit decât printr-un scandal și mai mare.

Întrebarea pe care mi-am pus-o, imediat ce am ajuns la această explicație a diversiunii, a fost: cum l-au determinat oculții pe Dragnea să le facă jocul? L-au șantajat cu dosarele lui de la DNA sau l-au manipulat, făcându-l să creadă ceva inacceptabil de grav despre Grindeanu?

Faptul că, în favoarea deciziei de ieri, s-a pronunțat și Călin Popescu Tăriceanu, mă face să dau credit celei de-a doua variante.

Cred că schema diversiunii s-a pregătit astfel:

  • s-a plecat de la un adevăr, și anume că Sorin Grindeanu are oarece legături cu serviciile secrete românești (există cel puțin două dovezi, aceea a absolvirii de către Grindeanu  unui curs la Academia Naţională de Informaţii, și aceea că a fost membru în Comisia de control a SRI);
  • s-au speculat niște decizii al premierului Grindeanu de a numi în cabinetul său anumite persoane apropiate serviciilor (Oana Schmidt Hăineală, generalul (r) SRI Stătescu);
  • prin infiltrații din anturajul lui Dragnea și Tăriceanu aceștia doi au fost intoxicații cu informații (chipurile sigure) despre lucruri grave (și probabil ireale) pe care Grindeanu le-ar fi făcut pe ascuns, în defavoarea PSD, trădându-și astfel partidul;
  • i s-a cerut lui Grindeanu să alimenteze, prin mici gesturi și poziționări rebele (declarații ambigue, postări pe Facebook ironice/critice la adresa unor membrii ai PSD și chiar a lui Liviu Dragnea, contrări cu Gabriela Firea și Olguța Vasilescu, afișarea unei apropieri evidente față de Victor Ponta etc.), o anume distanțare de PSD și de președintele acestuia;
  • s-a creat, prin intermediul unor membrii CEX controlați de sistem, o stare de intoleranță și radicalism anti Grindeanu, care să conducă inevitabil la deznodământul rupturii.

Dovada cea mai puternică a diversiunii vine însă din atitudinea războinică a premierului Grindeanu. Faptul că a refuzat să-și dea demisia, un gest absolut stupid și sinucigaș după retragerea sprijinului politic, denotă executarea unui ordin, din cadrul umei misiuni de inflamare a societății.

Pentru ca diversiunea să-și atingă cât de cât scopul, ea trebuia să și dureze. O demisie a lui Grindeanu imediat după terminarea ședinței CEX ar fi scurtat considerabil timpul de revenire la normal. Așa, bruierea scandalurilor legate de Kovesi, va dura ceva mai mult. Teoria apartine Bloggerului Conteledesaintgermain.ro.

Ne-am dat dracului! Americanii ne-o lasă pe Kovesi pe cap. Declarația lui Trump

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, ne-o lasă pe Laura Kovesi pe cap. El a declarat vineri seara că susţine lupta anticorupţie şi sprijină foarte puternic în acest sens România, apreciind în acelaşi timp ”treaba foarte bună” făcută de către preşedintele Iohannis. Este un semnal foarte puternic care arată doar ca șefa DNA, Laura Kovesi nu trebuie ”mișcată” din funcție. Este bine știu faptul că aceasta beneficiază de suportul SUA prin ambasadorul Hans Klemm.

Kovesi e luată ”la mișto” după eliberarea lui Ghiță. Ce mesaj a primit

Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a fost ținta glumelor după ce Justiția din Serbia a hotărât ca Sebastian Ghiță să fie eliberat. Atât pe rețelele de socializare cât și prin vocea mai multor persoane publice, Kovesi a devenit subiect de glume.

”Ghita a fost eliberat si plasat sub control judiciar de judecatorii sarbi.  Si procurorii au fost de acord cu masura. De asemenea, i s-a pus o cautiune de 200.000 de euro si i s-a interzis sa paraseasca Serbia. Juzii sarbi au spus ca nu e necesara masura arestului daca o alta masura preventiva poate produce aceleasi efecte.

Pana si sarbii, care nu sunt in UE, rad de justitia neo-sovietica din Romania. Kovesi sa aresteze magistratii sarbi pt ca, judecandu-l in libertate pe Ghita, arata ca justitia nu functioneaza”, aprecizat preşedintele Coaliţiei Românilor pentru Combaterea Corupţiei, Chris Terhes.

Potrivit Lumea justitiei, eliberarea lui Sebastian Ghita din arestul preventiv poate genera panica in randul unor de la varful Sistemului. Este foarte posibil ca acest lucru sa se intample chiar si in cazul Laurei Kovesi. Iar asta intrucat Ghita nu mai are acum nicio piedica in a-si relua dezvaluirile care o pot nimici pe sefa DNA. Amintim ca Sebastian Ghita a fost prins in Serbia in seara de 13 spre 14 aprilie 2017, fiind disparut de la finalul lunii decembrie 2016.

Tătăl Codruței Kovesi, în arhiva SIPA? Mirel Curea, întrebare zdruncinătoare

”Ciorbe reîncălzite” apărute în spațiul public la anumite momente politice – iată cum comentează președintele Klaus Iohannis scandalul arhivei SIPA. Să fie oare chiar așa? Pe de altă parte, șeful statului e de părere că acea arhivă ar putea să nici nu conțină informații atât de interesante:

”Cred că aici avem de-a face cu o chestiune care la vremea respectivă nu a fost tratată cu suficientă atenţie şi cu certitudine nu cu suficientă transparenţă. Această arhivă SIPA a ajuns, prin lipsa de informaţii în spaţiul public, un fel de mare secret naţional, ceea ce nu cred că este şi cred că ministrul Justiţiei trebuie să facă tot ce poate, dar transparent şi tranşant, ca să clarifice această chestiune. Dacă se poate sau nu secretiza este prima chestiune care trebuie lămurită”, a afirmat Klaus Iohannis.

Mirel Curea, jurnalist la Evenimentul Zilei, pune la B1 o întrebare zdruncinătoare: Dacă în arhiva SIPA este ceva despre procurorul Lascu și despre implicarea lui într-un lanț care se ocupa cu vânzarea etnicilor germani către statul german?

Șeful statului spune însă că singurul în măsură să lămurească această situație este ministrul Justiției. De altfel, Tudorel Toader a spus că va desecretiza arhiva fostului serviciu al Ministerului de Justiție.  Klaus Iohannis așteaptă cu interes momentul:

Preşedintele a precizat că Ministerul Justiţiei trebuie să lămurească ce anume conţine această arhivă, dacă într-adevăr au fost scurgeri sau nu.

”Este interesant de urmărit cum apar astfel de ciorbe reîncălzite în spaţiul public la anumite momente politice şi cum dintr-odată unii devin amnezici, alţii devin tăcuţi, alţii devin vorbăreţi. Nu cred că aceasta este o temă care trebuie să rămână mult în spaţiul public şi aştept de la domnul ministru al Justiţiei transparent şi tranşant să clarifice această chestiune”, a ţinut să sublinieze şeful statului.

Întrebat dacă este de acord cu desecretizarea rapidă a arhivei SIPA, preşedintele Iohannis a răspuns:

Aştept concluziile de la minister, aşa cum au fost promise şi atunci vom vedea ce trebuie făcut. Am solicitat şi colegilor tehnicieni din CSAT un punct de vedere să vedem dacă CSAT are ce discuta în această chestiune sau nu şi oricum ar fi trebuie clarificată chestiunea”.

Klaus Iohannis a spus că nu ştie dacă a fost trimis vreun raport la CSAT în vremea în care era ministru al Justiţiei Cătălin Predoiu.