Ce nume de cod avea Tariceanu in interceptarile DNA

Noi detalii ies la iveală din dosarul lui Călin Popescu Tăriceanu, instrumentat de către procurorii DNA. Doi oameni de afaceri israelieni vorbeau despre Tăriceanu folosind un nume de cod şi anume „Citroen”, susţin anchetatorii.

„Domn: Anunţă-mă după întâlnirea cu….la unu…cum a fost.

Tal Silberstain: Desigur. Şi am…ieri am avut…auzi, Citroenul mi se pare real, ce să-ţi spun?

Domn: Da. Trebuie. ( neinteligibil)…de situaţia asta. Nu este îndeajuns.

Tal Silberstain: E clar. De aceea mă şi duc să vorbesc despre asta la unu”, se arată în interceptări.

Este vorba despre dosarul Ferma Baneasa, in care Călin Popescu Tăriceanu este judecat pentru marturie mincinoasa. In dosar apar si interceptari, in care fostul premier stabileste o intalnire cu consultantul Tal Silberstein, de asemenea cercetat in dosar.

Conform DNA, in cadrul actelor de cercetare in dosarul privind retrocedarea nelegala a unei suprafete din Padurea Snagov si a Fermei Baneasa, Tariceanu a facut, sub juramant, la data de 15 aprilie 2016, declaratii necorespunzatoare adevarului cu privire la aspecte esentiale ale cauzei asupra carora a fost intrebat si nu a spus tot ce stie in legatura cu imprejurari esentiale, urmarind prin aceasta impiedicarea/ ingreunarea tragerii la raspundere penala a inculpatilor cercetati in dosarul trimis in judecata.

Astfel, Tariceanu a sustinut in mod nereal ca nu a avut cunostinta despre retrocedarea catre Paul Philippe Al Romaniei a unor suprafete de teren in Baneasa (fosta ferma regala) si Snagov (trunchiul de padure Fundul Sacului), despre implicarea inculpatilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi si a altor persoane in procedurile de retrocedare si nici despre actele de vanzare-cumparare vizand aceste bunuri.

Calin Popescu-Tariceanu este acuzat ca a mai facut declaratii necorespunzatoare adevarului si nu a spus tot ce stie in legatura cu relatia avuta cu inculpatii Tal Silberstein, Dan Catalin Andronic si Remus Truica, cu intalnirile si discutiile purtate cu acesta din urma referitor la taxele notariale privind tranzactionarea imobilelor mentionate si modalitatea de dobandire si valorificare a bunurilor revendicate.

Miron Cozma, nume de cod: „Paul”

Omul care, în anii `90, era cel mai iubit dintre mineri, având puterea uriaşă de a mobiliza zeci de mii de ortaci şi de a face ordine pe străzile Capitalei, dar şi printre şefii de stat, a colaborat cu Securitatea lui Ceauşescu, aşa cum se precizeză în dosarul său aflat în arhivele CNSAS. Între 7 septembrie 1977 şi 20 decembrie 1983, subinginerul Cozma, care primise numele conspirativ „Paul“, avea sarcina să spună Securităţii atât informaţii personale despre colegii săi din mină, cât şi date de natură economică din minele în care lucra.2011-10-21-minerii-lui-cosma-465x390

Săptămâna trecută, „Adevărul“ a publicat în exclusivitate şi dosarul de la Securitate al lui Marian Munteanu, păstrat tot la CNSAS, „băiatul bun” din Piaţa Universităţii şi liderul „golanilor“ în 1990, care a fost, aşa cum arată documentul citat, persoană de sprijin, semnând sub numele „Ioan“ mai multe note informative între 28 martie 1988 şi 2 martie 1989. „Îi băteam pe securişti. Îi rupeam cu bătaia! Da, serios, i-am speriat pe securişti cu bătaia. Ştiţi de ce l-am bătut pe prim-secretarul Ilie Păducel, pe vremea lui Ceauşescu? M-am dus să-mi dea 20 de litri de benzină. Mi-a pus în faţă hârtia: «Fă-te membru de partid şi-ţi dau 20 de litri». Şi i-am dat 20 de pumni în cap, bineînţeles“. (Miron Cozma, declaraţie din interviul acoradat ziarului „Adevărul“, în 9 iunie 2016, în care a criticat dur colaborarea lui Marian Munteanu cu Securitatea, în calitate de sursa „Ioan“, între 28 martie 1988 şi 2 martie 1989). „Luceafărul huilei“.

60308343Omul care a ştiut tot timpul să lovească. Să lovească tare, să dea cu bâta unde trebuie. Când trebuie. Miron Cozma, cel care, în anii ’90, reuşea, ca nimeni altul, dintr-o singură strigare, să ridice la luptă toată Valea Jiului şi să ocupe Capitala. Dumnezeul a zeci de mii de ortaci, ridicat de Ion Iliescu la rang de Poliţie, de Armată, de Procuratură, de bodyguard personal, de instanţă supremă de „restabilire a ordinii“ în Bucureşti. O instanţă a cărei singură lege era legea pumnului.06-07-evz-Cozma-Miron-mineriada-SITE_e1bba380b2

„Angajament. 07.09.1977“ „Animat de dorinţa de a-mi aduce întreaga contribuţie atât în cadrul serviciului, cât şi în afara lui“, Cozma, botezat de securişti „Paul“, primise misiunea clară să-i supravegheze tocmai pe ortacii care-l priveau, în anii ce-au urmat, ca pe un zeu, dar şi să informeze Securitatea asupra problemelor de natură economică pe care le sesiza în minele în care lucra. Dosarul lui Miron Cozma, „Paul“ al Securităţii, este păstrat, în două volume, în arhivele CNSAS. Aşa cum reiese din acest dosar, Cozma a semnat angajamentul de bunăvoie, ba chiar, înainte de acest moment, intrase deja, de ceva timp, în legătură cu ofiţerul care avea să-l recruteze, căruia îi oferea, „din proprie iniţiativă“, informaţii, semnate cu „Paul – candidat la recrutare“.miron-cozma-tanar-miner-700x336 „Subsemnatul Cozma Miron, născut în 25 august 1954, în localitatea Derna, judeţul Bihor, fiul lui Gheorghe şi al Ana, cu domiciliul în Lonea, mă angajez să sprijin şi să informez organele de Securitate în activitatea lor, în mod secret şi organizat, pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor îndreptate împotriva securităţii statului, precum şi combaterea oricăror manifestări care afectează interesele orânduirii noastre socialiste, mă angajez să depun eforturi susţinute pentru căutarea informaţiilor ce interesează securitatea statului şi furnizarea lor la timp prin sistemul de legătură ce va fi stabilit. Mă angajez să lupt cu consecvenţă pentru aflarea adevărului, respectarea cu stricteţe a legii, să manifest combativitate, hotărâre şi fermitate pentru comiterea oricăror infracţiuni, precum şi împiedicarea săvârşirii faptelor ce prezintă pericol iminent securităţii statului. Să manifest vigilenţă, să dovedesc sinceritate şi obiectivitate în furnizarea informaţiilor, corectitudine în raporturile de muncă cu organele de Securitate, să nu abuzez în nici un fel de această colaborare secretă, indiferent de persoana, funcţia şi grad de rudenie. Animat de dorinţa de a-mi aduce întreaga contribuţie atât în cadrul serviciului, cât şi în afara lui, pentru a putea traduce în viaţă prezentul angajament, înţeleg pe deplin consecinţele dăunătoare de a asigura securitatea statului în caz de nerespectare a angajamentului luat.

07.09.1977 Miron Cozma“.

Preluare din publicația Adevărul: adev.ro/o8osc3