Ce contine o tigara

Componenta generala a unei tigari

Multi dintre noi am vazut tigarile ca un simplu cilindru de hartie umplut cu tutun. Totusi, realitatea este mult mai complexa. Tigarile sunt produse in asa fel incat sa fie cat mai placute si addictive pentru fumatori, adesea continand peste 600 de ingrediente diferite. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), la arderea acestor ingrediente pot fi eliberati peste 7.000 de compusi chimici, dintre care cel putin 69 sunt recunoscuti ca fiind cancerigeni.

In esenta, o tigara standard este compusa din trei parti principale: tutunul, hartia si filtrul. Incepem cu tutunul, care este baza fiecarui produs de acest tip. Tipul de tutun folosit poate varia, in functie de marca si tipul de tigara, dar cele mai comune tipuri sunt tutunul Virginia, Burley si oriental. Fiecare dintre acestea are un profil de aroma diferit, contribuind la diversitatea gusturilor de pe piata.

Hartia unei tigari este un alt element crucial. Aceasta nu este o hartie obisnuita, ci una tratata cu diverse substante chimice pentru a regla viteza de ardere. De exemplu, unele tigari sunt prevazute cu hartie care arde mai greu, in timp ce altele sunt concepute pentru a se consuma mai rapid, oferind o experienta de fumat mai intensa.

Filtrul, desi aparent inofensiv, joaca si el un rol important in structura unei tigari. Acesta este de obicei realizat din acetat de celuloza, o forma de plastic. Rolul sau este de a reduce cantitatea de gudron si alte substante nocive care ajung in plamanii fumatorului. Insa, efectul sau de filtrare este limitat, iar substantele toxice ajung, in mare parte, in organism.

Tutunul si compozitia sa chimica

Tutunul, desi este un produs natural, contine o multitudine de substante chimice care il fac periculos pentru sanatate. In general, tutunul brut poate contine pana la 2.500 de compusi chimici. Cand este ars, numarul acestora creste semnificativ. Tutunul este cunoscut pentru faptul ca elibereaza in fum substante ca nicotina, monoxidul de carbon si hidrocarburile aromatice policiclice.

Printre substantele chimice prezente in tutun se numara:

• Nicotina: Aceasta este principalul compus activ din tutun si responsabila pentru efectul sau addictive. Nicotina actioneaza asupra sistemului nervos central, provocand eliberarea de dopamina, neurotrasmitatorul responsabil pentru senzatia de placere.
• Monoxidul de carbon: Un gaz toxic care se leaga de hemoglobina din sange, reducand capacitatea corpului de a transporta oxigen. Aceasta este una dintre cauzele majore ale bolilor cardiovasculare asociate cu fumatul.
• Formaldehida: Un compus chimic utilizat in mod obisnuit in materiale de constructii si produse de curatare. Este cunoscut pentru efectele sale iritante asupra ochilor, nasului si gatului si este clasificat ca fiind cancerigen.
• Hidrocarburi aromatice policiclice (PAH): Acestea sunt produse secundare ale arderii incomplete a tutunului si sunt cunoscute pentru potentialul lor cancerigen.
• Acroleina: Un iritant sever pentru ochi si caile respiratorii, care poate contribui la dezvoltarea bolilor pulmonare obstructive cronice (BPOC).

Acesti compusi, printre multi altii, contribuie la riscurile semnificative pentru sanatate asociate fumatului, incluzand cancerul pulmonar, bolile de inima si alte afectiuni respiratorii. Studiile arata ca fumatorii au un risc de 15 pana la 30 de ori mai mare de a dezvolta cancer pulmonar comparativ cu nefumatorii.

Rolul hartiei pentru tigari

Hartia folosita pentru tigari nu este doar un simplu invelis pentru tutun. Ea joaca un rol semnificativ in modul in care o tigara arde si cum elibereaza substantele chimice in fum. De regula, hartia pentru tigari este tratata cu diverse substante chimice pentru a mentine o ardere constanta si controlata.

Una din functiile principale ale hartiei este de a regla viteza de ardere a tigarii. In functie de preferintele consumatorului, tigara poate arde mai rapid sau mai lent, iar acest aspect este controlat prin modificarea densitatii si compozitiei hartiei. De exemplu, hartiile cu densitate mai mare reduc viteza de ardere, permitand o experienta de fumat mai lunga.

Hartia joaca, de asemenea, un rol crucial in aroma si gustul final al tigarii. Adesea, este tratata cu substante chimice care influenteaza gustul fumului. Aceste aditivi pot include zaharuri, care se caramelizeaza in timpul arderii si ofera un gust dulceag, sau alte arome care mascheaza gustul puternic al tutunului.

Substantele chimice adesea folosite in hartia pentru tigari includ:

• Carbonatul de calciu: Utilizat pentru a albi hartia si a-i conferi o textura neteda.
• Citratii: Acestea sunt utilizate pentru a imbunatati arderea si pentru a adauga un gust usor acru.
• Acetat de celuloza: Ajuta la controlul vitezei de ardere.
• Saruri de amoniu: Pot fi utilizate pentru a modifica pH-ul fumului, influentand astfel absorbtia nicotinei.
• Zaharuri naturale: Adaugate pentru a oferi un gust dulceag fumului de tigara.

Aceste substante chimice, desi aparent inofensive, pot interactiona cu compusii din tutun si, in timpul arderii, pot forma noi compusi toxici. Astfel, hartia pentru tigari contribuie indirect la toxicitatea generala a produsului. Este important sa constientizam ca, desi hartia poate parea un element minor al tigarii, ea joaca un rol semnificativ in experienta de fumat si riscurile asociate.

Filtrul si eficienta sa

Filtrul unei tigari este adesea perceput ca o masura de siguranta, menita sa reduca cantitatea de substante nocive inhalate. In realitate, eficienta sa este limitata. Filtrul este, de obicei, fabricat din acetat de celuloza, un derivat de plastic, si are scopul de a retine o parte din gudronul si nicotina din fum.

Acetatul de celuloza este ales pentru filtre datorita proprietatilor sale fizice: este usor, poros si are capacitatea de a retine particule. Insa, studiile arata ca filtrul nu reuseste sa capteze toate substantele toxice din fumul de tigara. De exemplu, doar o mica parte din monoxidul de carbon si nicotina sunt retinute de filtru, restul patrundand in corpul fumatorului.

Filtrul poate avea, de asemenea, un impact asupra gustului tigarii. In functie de densitatea si configuratia sa, acesta poate influenta rezistenta cu care este tras fumul si cantitatea de aer care patrunde in amestec. Aceasta poate modifica perceptia asupra concentratiei si intensitatii fumului.

Beneficiile percepute ale filtrelor sunt, in general, urmatoarele:

• Reducerea gudronului: Filtrul poate retine o parte din gudron, dar nu in intregime.
• Scaderea cantitatii de particule inhalate: Filtrul capteaza particulele mari, reducand astfel concentratia acestora in fum.
• Diminuarea gustului amar: Filtrul poate atenua gustul amar, facand fumatul mai placut pentru unii utilizatori.
• Reducerea temperaturii fumului: Filtrul poate actiona ca o bariera termica, racind fumul inainte de inhalare.
• Pseudo-senzatia de siguranta: Multi fumatori considera ca tigarile cu filtru sunt mai putin daunatoare, desi acest lucru este discutabil.

Desi filtrele sunt construite pentru a imbunatati experienta de fumat, acestea nu elimina pericolele asociate fumatului. Organizatia Mondiala a Sanatatii subliniaza ca chiar si tigarile cu filtru prezinta riscuri semnificative pentru sanatate, comparabile cu cele ale tigarilor fara filtru. In concluzie, rolul filtrului este mai degraba simbolic, decat functional, cand vine vorba de reducerea riscurilor pentru sanatate.

Adaugarea de aditivi si impactul lor

Tigarile moderne contin o varietate de aditivi chimici, care sunt utilizati pentru a modifica aroma, gustul si experienta generala a fumatului. Aditivii pot varia de la arome naturale, precum mentolul, la compusi chimici mai complexi, meniti sa stabilizeze produsul sau sa ii imbunatateasca proprietatile de ardere. Desi multi aditivi sunt considerati “siguri” pentru consumul uman in alte forme, arderea lor intr-o tigara poate produce compusi nocivi.

Acesti aditivi au roluri diferite in compozitia unei tigari. Unii sunt meniti sa intensifice aroma tutunului, in timp ce altii sunt folositi pentru a masca anumite gusturi neplacute. De exemplu, mentolul este frecvent utilizat pentru a oferi o senzatie racoritoare, ameliorand iritatia gatului cauzata de fum. De asemenea, aditivii pot influenta viteza de ardere a tigarii, unele substante fiind adaugate pentru a mentine un ritm constant al arderii.

Printre cei mai comuni aditivi folositi se numara:

• Mentol: Utilizat pentru a conferi un efect de racire si pentru a reduce iritatia cauzata de fum.
• Zaharuri: Adaugate pentru a imblanzi gustul tutunului si a conferi o aroma dulceaga.
• Amelioratori de aroma: Substante chimice care intensifica sau modifica aroma si gustul fumului.
• Substante de fixare: Acestea sunt folosite pentru a stabiliza compozitia tigarii si a-i mentine proprietatile de ardere.
• Ammoniac: Adaugat pentru a creste absorbtia nicotinei, intensificand efectul sau stimulant.

Impactul acestor aditivi asupra sanatatii este inca subiect de dezbatere. Desi multi dintre acestia sunt aprobati pentru utilizare in produsele alimentare, arderea lor intr-o tigara ii transforma in compusi care pot fi inhalati si care pot avea efecte daunatoare asupra organismului. De exemplu, zaharurile arse pot contribui la formarea de compusi cancerigeni, iar mentolul poate duce la inhalari mai profunde, crescand expunerea la substante toxice.

Chimicalele si efectele lor asupra sanatatii

Chimicalele eliberate in fum atunci cand o tigara arde sunt responsabile pentru multe dintre efectele nocive asociate cu fumatul. Conform American Cancer Society, dintre cele peste 7.000 de substante chimice eliberate in fum, aproximativ 70 sunt cunoscute pentru potentialul lor cancerigen. Impactul acestor substante asupra sanatatii umane este semnificativ si variat, afectand aproape fiecare organ din corp.

Nicotina, desi este compusul care induce dependenta, nu este principala cauza a bolilor legate de fumat. Totusi, ea contribuie la cresterea tensiunii arteriale, a ritmului cardiac si a nivelului de adrenalina din corp, ceea ce poate duce la un risc crescut de infarct miocardic.

Monoxidul de carbon, prezent in fumul de tigara, blocheaza capacitatea sangelui de a transporta eficient oxigenul, ceea ce poate duce la afectiuni cardiovasculare si respiratorii. Gudronul, in schimb, contine o multitudine de hidrocarburi aromatice policiclice care sunt cunoscute pentru efectele lor cancerigene.

Printre efectele majore ale fumatului asupra sanatatii se numara:

• Cancerul pulmonar: Fumatul este responsabil pentru aproximativ 85% din cazurile de cancer pulmonar la nivel mondial.
• Bolile cardiovasculare: Fumatul creste riscul de ateroscleroza, infarct miocardic si accident vascular cerebral.
• Boli pulmonare obstructive cronice (BPOC): Aceasta categorie de boli include emfizemul si bronsita cronica, afectiuni care deterioreaza plamanii.
• Afectiuni ale sistemului imunitar: Fumatorii sunt mai susceptibili la infectii si au un risc crescut de boli autoimune.
• Complicatii in sarcina: Fumatul poate duce la nastere prematura, greutate mica la nastere si alte complicatii obstetricale.

Desi renuntarea la fumat nu poate elimina complet riscurile asociate cu fumatul, aceasta poate reduce semnificativ probabilitatea aparitiei multor afectiuni. Eforturile de reducere a consumului de tutun, derulate de organizatii precum Organizatia Mondiala a Sanatatii, sunt esentiale pentru diminuarea impactului global al acestei epidemii de sanatate publica.

Impactul tigarilor asupra mediului

Fumatul nu afecteaza doar sanatatea umana, ci are si un impact semnificativ asupra mediului. Tigarile sunt unul dintre cele mai frecvente tipuri de deseuri gasite pe plajele si in orasele din intreaga lume. Potrivit unui raport al Programului Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), mucurile de tigara reprezinta aproximativ 38% din totalul deseurilor colectate in cadrul campaniilor de curatenie de pe plaje.

Mucurile de tigara contin substante chimice toxice care pot fi eliberate in sol si apa, afectand flora si fauna. Acetatul de celuloza, materialul din care sunt fabricate filtrele, se degradeaza foarte lent si poate dura pana la 10-15 ani pentru a se descompune complet in mediul natural.

Impactul tigarilor asupra mediului include:

• Poluarea solului si apei: Mucurile de tigara elibereaza substante toxice precum nicotina si metale grele in sol si apa.
• Degradarea habitatului natural: Deseurile de tigari afecteaza flora si fauna, avand potentialul de a otravi animalele care ingereaza mucurile.
• Riscuri de incendii: Tigarile aruncate neglijent sunt o cauza frecventa de incendii forestiere si urbane.
• Amprenta de carbon: Cultivarea, prelucrarea si transportul tutunului contribuie semnificativ la emisiile globale de gaze cu efect de sera.
• Consum ridicat de resurse: Procesul de fabricare a tigarilor necesita cantitati mari de apa si energie.

Prevenirea si reducerea poluarii cauzate de tigarile aruncate necorespunzator sunt provocari majore pentru politicile de mediu din intreaga lume. Initiativa “World No Tobacco Day” promovata de Organizatia Mondiala a Sanatatii urmareste sa creasca gradul de constientizare asupra impactului negativ pe care fumatul il are nu doar asupra sanatatii, dar si asupra mediului inconjurator.